Chiar dacă a căzut prima zăpadă, parcă doar puștii mai știu să se bucure de ea. Străzile sunt tot mai pline de oameni prea serioși, abătuți sau nervoși. Transmit și altora, inconștient, aceste stări negative. Nu pare să conteze câte lucruri minunate au și scot în evidență mai mult ce nu au.
Zâmbesc sec atunci când salută și apoi zâmbetul dispare.
Le spun copiilor că vreau să ne mutăm într-o lume mai pozitivă – plină de zâmbete! Vreau să ne teleportăm în internet – mai exact în rețelele de socializare.
Acolo oamenii zâmbesc mai mereu, dau petreceri, călătoresc, petrec timp cu familia și par fără griji. Totul acolo pare mai ușor! Hai să le facem o vizită!!!
– Nu ai cum să faci astaaa!!! – îmi spulberă râzând planul unul dintre băieți!!
– Mda… și zâmbetul mi-a pălit pentru o clipă!
Apoi mi-am amintit, că atunci când eram la școală, scriam cu pixul pe bănci, caietele colegilor, radiere, tablă sau tot ce prindeam: Zâmbește!!
Avea un efect fantastic! Imediat după ce citea cineva – zâmbea! Bineee… apoi auzeam comentarii gen: cine mi-a scris iar caietul, nu mai scrieți băncile :)), cine mi-a mâzgălit iar tabla abia ștearsă!? Păstram pentru mine doar acel zâmbet, acea energie pozitivă.
Așa că mi-a venit o idee:
– Hai să împrăștiem zâmbete!! Haideți să-i facem să zâmbească pe cei din jur și în viața reală! Așa ne va cuprinde pe toți mai multă energie pozitivă.