HALUCINAŢII

Un licurici s-a trezit rătăcit pe un trifoi cu şapte foi. S-a uitat în jur şi a-ntrezărit: frunze îmbătate cu balsam, ciuperci spumoase cu copite norocoase, patru râme care-şi dau arama pe faţă într-o altă viaţă.

Şi-n această dimineaţă e sleit de puteri, parcă-i o nătăfleaţă: muştele dansează bachata, iar el le ţine aţa! În ring apar greieri harnici cu bonete, furnici leneşe, cochete, cocoşi care latră-n soare, gâşte fripte, o raţă călare.

– Era mai frumos azi noapte! Când broscoiul îşi cauta în continuare mireasa, vâscul îşi lipea buzele de rămurica aleasă, mugurel nu mai stătea cu gura căscată şi racul mergea înainte, mergea înapoi, nici lui nu-i mai pasă.

– Aţi auzit sforăitul? Sunt visele oamenilor ce vor prinde viaţă! Traseul lor e demult bătătorit, doar că la orice adiere… îngheaţă. E spălăcit şi labirintul ţesut de ploaia de gânduri care ne spală păcatele.

– Nu sunteţi atenţi deloc! Altfel n-aţi chema cavaleria să facă rapel şi să vă poarte pe umerii lui Rapunzel!

În lumina asta frumoasă parcă-mi vine să mă spăl pe faţă.

– Atenţie la licurici! STAU LA PÂNDĂ SĂ VĂ IA LA TRÂNTĂ! Oferiţi-le un ceai… poate aşa scăpaţi de bai! Şi dacă se ţin scai, musai mergem la meduză: SĂ ÎI ASCUNDĂ SUB BLUZĂ!

– Vis sau realitate?

– TRATAMENT?